Cum respira Terra: ciclul carbonului in ecosistemele terestre

Doua studii internationale, prezentate la conferinta ESOF
(Euroscience Open Forum) in curs la Torino, si publicate online de
revista Science, ar putea schimba modul in care oamenii de stiinta
privesc raportul intre clima Terrei si ciclul carbonului.

In primul studiu, condus de Christian Beer de la Institutul de
biogeochimie Max Planck din Jena, Germania, cercetatorii au
calculat productia primara bruta (PPL) a Terrei, care reprezinta
cantitatea totala anuala de bioxid de carbon absorbita de plantele terestre
prin fotosinteza, estimata la 123 mld tone. Oamenii de stiinta au
aratat ca absorbtia de bioxid de carbon atinge nivelul maxim in
padurile tropicale ale planetei, care singure extrag un procent de
34% de bioxid de carbon din atmosfera. 26% din absorbtia globala
este insa atribuita savanelor, care insa ocupa o suprafata dubla.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Cercetatorii au mai constatat si ca ploile influenteaza
considerabil cantitatea de carbon utilizata de plante pentru
fotosinteza la peste 40% din pamanturile cu vegetatie, o
descoperire care subliniaza importanta disponibilitatii apei pentru
siguranta alimentara.

In al doilea studiu, condus de Miguel Mahecha, de la acelasi
institut Max Planck, cercetatorii au examinat efectele variatiilor
pe termen scurt ale temperaturii aerului asupra respiratiei
ecosistemului, adica reintroducerea bioxidului de carbon in
atmosfera de catre Terra, aratand ca sensibilitatea respiratiei
ecosistemului la variatiile pe termen scurt ale temperaturii este
asemanatoare in toata lumea. In plus, oamenii de stiinta mai
sugereaza si ca, dincolo de temperatura, alti factori precum
transformarile lente si continue ale carbonului in sol si
disponibilitatea apei, pot juca un rol crucial in echilibrele
carbonului in ecosistem pe termen lung.

Sursa: Le Scienze

CITESTE SI:

• 
  Schimbarile climatice aduc surprize in ecosistem
• 
  Defrisarea Amazoniei aduce noi probleme
• 
  Sahara, „cheia” primelor migratii umane